^r^d bI_0g

Inchinat patronului protector al dobitoacelor;este amplasat pe strada Ogorului,in gradina decorativa din fata casei nr. 43;donator:familia Friedrich,in anul 1853.

A fost ridicata de catre familia Tuch pe strada Constitutiei-cartier Aradu Nou,in fata casei nr.130.Din vechiul altar a fost furata,dupa anul 2004,statueta de lemn a Sfantului Urban.

Biserica se afla pe strada Toporasilor.Slujbele se tin in limba romana si maghiara.

Primii credinciosi reformati au ajuns in Gradiste odata cu infintarea cartierului,in anul 1933.
In 1937 comunitatea a construit o capela care se afla pe strada Antim Ivireanu nr.6,imobilul fiind cumparat de Racz Hermina.Lacasul dispunea si de amvon,orga si clopote.In cele din urma,s-a construit in 1993 actuala biserica,pe aceasi strada.

Pe strada Paris-langa Piata Romana se afla o cladire misterioasa.Este vorba de fostul Camin muncitoresc.Clădirea a fost inaugurată la 1 mai 1913 şi a servit ca sediu al organizaţiei locale al Partidului Social Democrat şi al sindicatelor. Ridicată în stil electic, în partea centrală are o cupolă impozantă, cele două aripi poartă amprentele stilului neoclasicist

Biserica Ordinului Minoriţilor din Arad centru a fost construită în anii 1902-1903 în locul unei biserici baroce după planul arhitectului arădean Emil Tabacovici, dar lucrările interioare au durat mai mulţi ani, biserica fiind sfinţită în 1911. Lăcaşul de cult a fost realizat în stil eclectic, purtând elemente de stil clasicist, baroc şi renascentist. Intrarea principală este încadrată de patru coloane masive cu capiteluri corintice. Pe deasupra intrării se află o copie a statuii Pieta a lui Michelangelo. Nava bisericii are o lungime de 43 m, o lăţime de 17 m. Crucea de pe cupolă se află la 56 m înălţime. Pe deasupra altarului de marmură albă se află pictura lui György Vastagh, reprezentând patronul bisericii, Sfântul Anton de Padua. Pe deasupra altarelor laterale din dreapta navei se află picturile de stil baroc din vechea biserica, opera pictorului Ferdinand Schissler. Vitraliie sunt adevărate capodopere ale genului.

wiki:  Localitatea Sanpetru German îsi are originile in secolul 18 (1724) cand pe vremea reginei Maria Terezia mai multe zeci de familii de imigranți de origine germana inpreuna cu preotul catolic Cezar Lacour Lorraine din regiunea Padurii Negre au fost adusi aici pentru a popula regiunea aflata sub dominație habsburgică. De-a lungul timpului localitatea a fost populata si cu maghiari in special in secolul 19. Conform unei harti din 1891 Sanpetru German apartinea comitalului Timis din Regatul Ungar. Conform unui recensamant in 1910 in Sanpetru German erau 80 % germani, 18 % maghiari , comunitatea romana numara doar cateva familii. Localitatea a avut o dezvoltare vertiginoasa ajungand sa aiba in 1925-28 3 bănci populare cu proprietari locali. Dupa 1946 o data cu instaurarea sistemului comunist se incepe o masiva repopulare aducandu-se cetateni de nationalitate romana de pe cuprinsul intregii Romanii. In 2002 la ultimul recensamant populatia romana avea o pondere de peste 70%, cea germana ajungand la 2 %. …

Statuia Sfântului Florian din cartierul Aradul Nou,  a fost ridicată în 1869 din donaţiile familiei Dambacher şi ale lui Anton Sachs, fiind opera unui sculptor necunoscut. Frumoasa stauie colorată reprezintă pe mucenicul Florian, patronul pompierilor în uniforma ofiţerilor romani, cu coif pe cap, având în mâna dreaptă un ulcior cu apă pentru stingerea incendiilor, iar în mâna stângă un steag. [prourbe]

Oh holy Sankt Florian
save my home
Light up someone else’s

Pe placuta de pe monumentul lui Ioan de Nepomuk de pe str. Episcopiei, la intersectia cu str. Desseanu este indicat 1729 drept an pentru ridicarea monumentului. Din inscriptie nu reiese insa ca acesta nu este monumentul original ci este o copie realizata de artistul aradean Mihai Takács. Statuia originala a lui Ioan de Nepomuk se afla in interiorul catedralei romano-catolice. Mai multe informatii despre Ioan de Nepomuk aici si despre istoria statuii aici.

en transl:   newly dedicated by the roman catholic comunity New Arad in the year 1896